Blog categorii:
Căutați pe blog:
19
Mai-2015

Comparatie cod silvic nou vs. vechi

Uncategorized   /  

NOUL COD SILVIC AL ROMÂNIEI SI
CODUL SILVIC ANTERIOR. PREZENTARE COMPARATIVA
Prof. dr. VASILE PAVALEANU
Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava
I. Consideratii generale
Legislatia silvica din tara noastra a cunoscut, dupa anul 1996, o transformare profunda,
care sa corespunda cerintelor privind protejarea în conditii mai bune a fondului forestier national
si nu numai.
Prin adoptarea Codului silvic din anul 19961 s-au stabilit raspunderi si sanctiuni în
situatia savârsirii unor infractiuni silvice (prin titlul VI). Dar numai dupa doi ani a fost adoptata
Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea
fondului forestier national2, prin care s-au stabilit si sanctiuni în capitolul VII. Aceste modificari,
în cascada, au ocazionat pronuntarea unor solutii diferite în practica judiciara si exprimarea unor
opinii contare în literatura de specialitate3. În ceea ce ne priveste, ne-am pronuntat în sensul de a
se introduce aceste prevederi în Codul silvic pentru a se putea vorbi de o raspundere penala
unitara în cazul infractiunilor silvice4.
Noul cod silvic, care este structurat în sapte titluri, reglementeaza în mod unitar
raspunderea penala a celor care savârsesc infractiuni silvice, prin titlul VI.
I. Infractiuni si pedepse
Ne propunem sa examinam infractiunile silvice prevazute de articolele 106-115.
1. Reducerea suprafetei fondului forestier national
Aceasta infractiune este prevazuta de art. 106 alin. 1, care prevede ca reducerea suprafetei
fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor art. 36 si 37 constituie infractiune si se
pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. Infractiunea nu se regaseste în
Codul silvic din 1996.
Potrivit art. 35, reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa. Prin
exceptie, articolul 36 alin. 1 prevede ca este permisa reducerea suprafetei fondului forestier
national prin scoatere definitiva, pentru realizarea obiectivelor de interes national, declarate de
utilitate publica, în conditiile legii. Prin urmare, pentru a se retine savârsire acestei fapte penale
este necesar a se face dovada încalcarii dispozitiilor legale în domeniu, inclusiv a celor
mentionate de art. 37, potrivit carora pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu
1 Legea nr. 26/1996, republicata în Monitorul Oficial al României nr. 93 din 8 mai 1996.
2 Publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 320 din 28 aug. 1998. Aceasta ordonanta a fost aprobata
prin Legea nr. 141/1999, republicata în Monitorul Oficial al României nr. 23 din 24.I.2000, dându-se
textelor o noua numerotare, fiind apoi republicata în Monitorul Oficial al României, nr. 122 din 26 feb.
2003.
3 V. PAVALEANU, Aspecte teoretice si practice privind infractiunile prevazute în noul Cod silvic,
Dreptul, nr. 9/1997, p. 82; Gh. VOINEA, Consideratii pe marginea unor incriminari cuprinse în noul Cod
silvic, Dreptul, nr. 6/1997, p. 45; I. DUMITRU, Infractiunea prevazuta de art. 97 alin. 1 din Codul silvic,
Dreptul, nr. 9/1997, p. 71; N. ZIDARU, Observatii în legatura cu regimul infractiunilor silvice, Dreptul,
nr. 11/1997, p. 73; I. DUMITRU, Posibilitatea savârsirii infractiunilor prevazute de art. 97 si 98 din Codul
silvic în concurs real, Dreptul, nr. 9/1998, p. 103; D. CIUNCAN, Infractiuni silvice. Criteriul valoric,
Revista de Drept Penal, nr. 1/1999, p. 65 si Câteva probleme legate de infractiunile silvice, Dreptul, nr.
1/1997, p. 74.
4 V. PAVALEANU, Infractiuni silvice. Reglementare noua, Revista de Drept Penal, nr. 3/2000, p. 131.
conditia compensarii acestora, fara reducerea fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor
banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii unor categorii de obiective prevazute
de lit. a-d.
2. Schimbarea destinatiei obiectivului aprobat este prevazuta de art. 106, alin. 2, în
sensul ca se sanctioneaza cu pedeapsa din alin. 1 si schimbarea destinatiei obiectivului pentru
care s-a obtinut aprobarea de scoatere din fondul forestier national sau de ocupare a fondului
forestier national, daca schimbarea se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din
fondul forestier
Fapta va constitui infractiune numai daca schimbarea destinatiei obiectivului construit pe
terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national s-a facut mai
devreme de 5 ani, situatie care potrivit art. 38 alin. 3, determina abrogarea ordinului ministrului
sau Hotarârii Guvernului de aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos din fondul
forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobarii.
În baza art. 106 alin. 3, autorul faptelor prevazute la alin. 1 si 2 este obligat sa elibereze
terenul forestier de orice constructie sau instalatii amplasate ilegal.
Reinstaurarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului faptelor prevazute la
alin. 1 si 2 de catre ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii
respective, pe amplasamentul care face obiectul infractiunii.
Aceasta obligatie va trebui sa fie impusa de instanta inculpatului în cazul în care dispune
condamnarea acestuia pentru infractiunile mentionate.
3. Ocuparea fara drept a unor suprafete din fondul forestier national
Articolul 107 prevede ca ocuparea fara drept, în întregime sau în parte, a unor suprafete
din fondul forestier national constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3
ani. Infractiunea a fost reglementata si prin art. 96 din Codul silvic abrogat, care era mai amplu,
cuprinzând si distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a împrejmuirilor ori a
reperelor de marcare. Consideram ca în mod corect nu au mai fost incluse în noul text aceste
modalitati întrucât ele constituie mijloace prin care se savârseste fapta de ocupare. Dimpotriva,
potrivit art. 220 alin. 2 din Codul penal, daca fapta de ocupare se savârseste prin desfiintarea
semnelor de hotar, sau a reperelor de marcare, infractiunea este calificata.
4. Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, de arbori,
puieti sau lastari.
Potrivit art. 108 alin. 1, constituie infractiune silvica taierea, ruperea, distrugerea,
degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier
national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de
proprietate.
Aceasta infractiune se regaseste în art. 97 din Codul silvic 1996 si art. 31 sau 32, dupa
republicare, din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998, însa actuala reglementare este unitara.
Sanctionarea faptei difera în functie de prejudiciul produs.
a) Închisoare de la 6 luni la 4 ani sau amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de
cel putin 5 ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picioare la
data constatarii faptei, care potrivit Ordinului nr. 933 din 30 noiembrie 2007 al ministrului
agriculturii si dezvoltarii rurale5 este de 74 lei/m.c. (limita infractiunii silvice fiind de 370 lei).
b) Închisoare de la 6 luni la 4 ani, daca valoarea prejudiciului produs este mai mica decât
limita prevazuta la lit. a, dar fapta a fost savârsita de cel putin doua ori în interval de un an, iar
valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a. Aceasta modalitate
era prevazuta si în art. 97 din Codul silvic din 1996, cu precizarea ca fapta a fost savârsita de cel
putin doua ori în interval de 2 ani. Noul text impune o conditie în plus, respectiv ca valoarea
cumulata a prejudiciului produs prin cele doua acte sa depaseasca limita prevazuta la lit. a. Nu se
5 Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 849 din 11 dec. 2007.
cere ca prima fapta, care constituie o contraventie silvica, sa fi fost santionata, ci doar ca
prejudiciul totalizat produs prin cele doua fapte sa depaseasca limita infractionala.
c) Închisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20
de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei (1480lei).
d) Închisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin
50 de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data
constatarii faptei (3700lei).
Art. 108 alin. 2 prevede ca maximul pedepselor prevazute la art. 1 se majoreaza cu 3 ani
în cazul în care faptele au fost savârsite în urmatoarele împrejurarii:
a) de doua sau mai multe persoane împreuna;
b) de o persoana având o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
c) în timpul noptii;
d) în padurea situata în arii naturale protejate de interes national.
În cazul în care infractiunile prevazute la alin. 1 au fost savârsite cu stirea sau cu acordul
personalului silvic, art. 108 alin. 3 prevede ca, nivelul minim valoric al prejudiciului pentru
calificarea faptei ca infractiune silvica se stabileste la o valoare de 2,5 ori mai mare decât pretul
mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei (respectiv 185lei;
740 lei; 1850 lei).
Noua dispozitie legala are în vedere periculozitatea sporita a faptelor comise în aceste
conditii, din moment ce sunt sanctionate între acelasi limite, dar cu prejudiciul redus la jumatate.
5. Pasunatul în paduri sau în suprafetele de padure.
Articolul 109 alin. 1 stabileste ca pasunatul în padurile sau în suprafetele de padure în
care acesta este interzis constituie si se sanctioneaza:
a) cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel
putin 5 ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei;
b) cu închisoare de la un an la 5 ani sau amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel
putin 20 de ori mai mare…
c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani sau amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel
putin 50 de ori mai mare…
Aliniatul 2 al art. 109 prevede ca maximul pedepselor prevazute la alin. 1 se majoreaza
cu 3 ani în cazul în care faptele au fost savârsite:
a) în timpul noptii;
b) în padurea situata în arii naturale protejate de interes national .
Infractiunea a fost prevazuta în art. 102 din Codul silvic abrogat, dar numai în forma
simpla si avea în vedere distrugerea sau vatamarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare
în paduri sau zone în care pasunatul este interzis.
6. Furtul
Fapta este prevazuta de art. 110 alin. 1, care prevede ca furtul de arbori doborâti sau rupti
de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din
paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari
de împadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror
altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se sanctioneaza:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda, daca valoarea materialului lemnos
sustras este de 5 pâna la 20 de ori inclusiv mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa
lemnoasa pe picior (370-1480 lei);
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a fost savârsita de cel putin doua ori în
interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit.
a);
c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea materialului lemnos este de peste 20
pâna la 50 de ori inclusiv mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe
picior (1480-3700 lei).
d) cu închisoare de la 4 la 16 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de
50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior (peste 3700lei).
Maximul pedepselor prevazute la alin. 1 se majoreaza cu 3 ani în cazul în care faptele au
fost savârsite potrivit art. 110 alin. 2:
a) de doua sau mai multe persoane împreuna;
b) de o persoana având asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
c) în timpul noptii;
d) în padurea situata în arii naturale protejate de interes national.
Fapta a fost incriminata si prin art. 98 din fostul Cod silvic, cu diferente referitoare la
sanctiunile aplicabile si reducerea termenului de la doi ani la un an, în prezent prevazuta de art.
110 alin. 1 lit. b.
7. Distrugerea
Potrivit art. 111 alin. 1 constituie infractiune si se pedepseste de la 3 luni la 3 ani sau cu
amenda distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare prin incendiere a
padurilor, a perdelelor forestiere de protectie, a vegetatiei forestiere din terenurile degradate
ameliorate prin împaduriri, a jnepenisurilor si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier
national, de catre proprietari, detinatori, administratori sau de orice alta persoana.
Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut ca urmare producerea unui dezastru, se pedepseste
cu detentie pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta a fost incriminata prin art. 101 din Codul silvic abrogat, sub denumirea distrugere
calificata care a avut ca urmare un dezastru pedepsita potrivit dispozitiilor prevazute în Codul
penal si consta în distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare, prin
incendiere, a unor paduri de pe suprafete întinse de terenuri.
Noul text incrimineaza fapta în doua modalitati, una fara a se referi la consecinte si alta
care a avut ca urmare producerea unui dezastru.
Pentru ambele modalitati sfera valorilor ocrotite penal are în vedere pe lânga paduri si
perdelele forestiere de protectie, vegetatia forestiera din terenurile degradate ameliorate prin
împaduriri, a jnepenisurilor si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national
mentionând ca subiectii infractiunii pot fi proprietarii, detinatorii, administratorii sau orice alta
persoana.
În ce ne priveste, aceasta enumerare nu se impunea fiind suficient a se preciza ca fapta
poate fi comisa de orice persoana.
Noul Cod silvic nu defineste sintagma „a avut ca urmare prevederea unui dezastru”, însa
potrivit art. 121, care face trimitere la dispozitiile Codului penal, trebuie sa avem în vedere
prevederea din art. 218 alin. 2 Cod penal, care stabileste ca dezastru consta în distrugerea unor
mijloace de transport în comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a
avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor
persoane.
8. Folosirea fara drept a dispozitivelor speciale de marcat
Constituie infractiune silva potrivit art. 112 si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amenda folosirea fara drept sau contrar reglementarilor specifice a dipozitivelor
speciale de marcat care a avut drept consecinta producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori
mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
Fapta a fost incriminata prin art. 100 din Codul silvic anterior, în doua modalitati, una
privind folosirea fara drept sau contrar dispozitiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat
si alta referitoare la folosirea pentru marcare a unui ciocan silvic de marcat fals ori alte obiecte
sau mijloace potrivite.
Noul text prevede o singura modalitate respectiv folosirea dispozitivelor speciale de
marcat speciale fara drept sau contrar reglementarilor specifice în vigoare a dispozitivelor
speciale de marcat, însa pentru a constitui infractiune silvica se cere si consecinta producerii unui
prejudicii cu o valoare de 5 ori mai mare decât patul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa
pe picior (370 lei).
9. Falsificarea dispozitivelor speciale de marcat
Constituie infractiune silvica potrivit art. 113, folosirea dispozitivelor de speciale de
marcat si se pedepseste cu închisoare de la un an la 5 ani. Infractiunea are corespondent în Codul
silvic abrogat, însa în limitele de pedeapsa erau de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
10. Nerespectarea obligatiei de reîmpadurire
Potrivit art. 114 nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin. 1 constituie infractiune
silvica si se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.
Articolul 30 alin. 1 stabileste ca lucrarile de reîmpadurire si de completare a regenerarilor
naturale se executa în termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau
definitiva.
Textul nu precizeaza cine pot deveni subiecti ai infractiunii, însa consideram ca vor trebui
trasi la raspundere penala cei care aveau obligatia executarii lucrarilor de reîmpadurire si de
completare a regenerarilor naturale. Aceste obligatii sunt stabilite în sarcina proprietarilor
fondului forestier prin art. 17 alin. 2 din Codul silvic, iar în cazul administrarii padurilor prin
ocoale silvice autorizate, obligatiile apartin acestora (art. 17 alin. 3).
Prin articolul 115 se stabileste ca maximul special al pedepselor se majoreaza cu 2 ani în
cazurile în care infractiunile prevazute la art. 106-113 sunt savârsite de personal silvic.
III. Procedura de constatare a infractiunilor silvice, evaluarea prejudiciului, a
gradului de pericol social al faptei si confiscarea materialului lemnos.
1. Competenta privind constatarea infractiunilor silvice
Potrivit art. 117, sunt competente sa constate faptele prevazute la art. 106-113, pe lânga
organele de urmarire penala, personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura si al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul
Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din
cadrul ocoalelor silvice private autorizate, precum si personalul împuternicit din cadrul
Jandarmeriei Române.
Personalul silvic prevazut în art. 117 are competenta sa identifice si sa inventarieze în
locurile unde se afla materiale lemnoase provenite din savârsirea unor fapte ce pot fi calificate ca
infractiuni silvice, potrivit art. 118.
Materialele lemnoase prevazute la alin. 1 se retin de personalul silvic împuternicit sa
constate aceste fapte.
Procedura de retinere prevazuta la alin. 2 se aproba prin Hotarâre a Guvernului, la
propunerea autoritatilor publice centrale care raspund de silvicultura.
În cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infractiuni, art.
119 stabileste ca persoana care are calitatea sa le constate depune actul de constatare la unitatea
sau la institutia în care îsi desfasoara activitatea.
Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin. 1 transmite actul de constatare la
parchetul de pe lânga instanta competenta din punct de vedere material si teritorial.
Aceste dispozitii se regasesc, în mare parte în art. 105 si 106 din vechiul Cod silvic, chiar
daca sub o alta formulare, cu exceptia competentei personalului din cadrul Jandarmeriei Române.
Potrivit art. 51 alin. 3, în exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului
forestier, în constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul
silvic este asimilat personalului care îndeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.
Reglementarea face obiectul art. 114 din Codul silvic anterior si art. 37 din Ordonanta
Guvernului nr. 96/1998, abrogata prin art. 139 lit. a si b din noul Cod silvic.
În aceste conditii, potrivit art. 41 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
59/2000 privind statutul personalului silvic6, infractiunile prevazute în Codul penal la art. 180,
181, 182, 183, 184 si 189, savârsite asupra personalului silvic aflat în exercitarea atributiilor de
serviciu sau în legatura acestea se sanctioneaza cu pedepse prevazute de lege, ale caror limite se
majoreaza cu jumatate din cuantumul acestora.
Omorul savârsit asupra personalului silvic, în conditiile stabilite de Codul penal la art.
175 alin. 1 lit. f, se pedepseste cu detentiune pe viata.
2. Evaluarea prejudiciului
Articolul 105 alin. 1 si 4 prevede ca prejudiciul adus padurii, indiferent de natura juridica
a proprietatii si de suprafata padurii avuta în proprietate, se evalueaza de personalul silvic
împuternicit potrivit legii.
În articolele 108 alin. 1 lit. a-d si alin. 3; 109 alin. 1 lit. a-c; 110 alin. 1 lit. a-d si 112 – se
foloseste sintagma „pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior” pentru evaluarea
prejudiciului care potrivit art. 123 se stabileste anual, prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura.
Prin Ordinul nr. 933 din 30.XI.2007, al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, în
vigoare, s-a stabilit ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pe baza caruia
se calculeaza valoarea despagubirilor pentru pagubelor produse fondului forestier din vegetatie
forestiere din afara fondului forestier, este de 74 lei/m.c.
Noul Cod silvic a stabilit data constatarii faptei pentru evaluarea prejudiciului produs,
data care poate fi mai aproape sau mai îndepartata de data comiterii faptei.
3. Gradul de pericol social al faptei
În sensul art. 120, faptele prevazute la art. 106-113 prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni, indiferent de modul si de mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de
împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-au fi putut produce, precum
si de persoana si de conduita faptuitorului.
Aceasta reglementare este o reluare a prevederii art. 181 alin. 2 Cod penal, cu precizarea
ca textul din art. 120 pare a fi categoric, când stabileste ca faptele prevazute la art. 106-113
prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Din modul de redactare a acestui text s-ar
putea trage concluzia ca în materia infractiunilor silvice nu se aplica prevederile art. 181 alin. 1
Cod penal, ceea ce nu se poate concepe, în situatia în care prejudiciul depaseste cu putin limita ce
caracterizeaza fapta ca fiind infractiune silvica. Spre exemplu, daca în cazurile prevazute de art.
108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a prejudiciul produs ar fi de 375 de lei, deci cu 5 lei peste
limita de 370 de lei, nimic nu-l împiedica pe procuror sa aprecieze ca fapta nu prezinta gradul de
pericol social al unei infractiuni si sa dispuna scoaterea de sub urmarire penala în baza art. 10 lit.
b1 C.pr.pen.
4. Confiscarea materialului lemnos
Prin art. 116 se prevede ca materialul lemnos rezultat din savârsirea infractiunilor se
confisca si se valorifica potrivit legii.
Noul Cod silvic nu a preluat dispozitia art. 98 alin.1 din Codul silvic abrogat, care
prevedea ca mijloacele de transport si uneltele folosite care au servit la savârsirea infractiunii sunt
supuse confiscate speciale în conditiile prevazute la art. 118 din Codul penal.
Acesta nu înseamna ca sub imperiul noului Cod silvic nu s-ar putea dispune confiscarea
bunurilor mentionate în textul abrogat, întrucât art. 121 stabileste completarea dispozitiilor noului
Cod silvic cu cele ale Codului penal, inclusiv ale art. 118.
6 Publicata în Monitorul Oficial al României nr. 328 din 30 mai 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr.
427/2001, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 406 din 23 iulie 2001.
IV. Concluzii
Prin noul Cod silvic s-a realizat o reglementare unitara a fondului forestier national, iar
prin faptele incriminate se va realiza o protectie mai mare a valorilor ocrotite de lege.
Ramâne de vazut cum vor actiona organele judiciare si cum va fi primit Codul silvic de
populatie, de practicieni si de specialistii în domeniul dreptului.
Solutiile pronuntate de instantele de judecata si opiniile exprimate de specialistii în
domeniul dreptului vor putea constitui puncte de plecare pentru perfectionarea cadrului legal în
viitor.

0

 likes / Un Comentariu
Share acest post
  1. Mr WordPress /

    Hi, this is a comment.
    To delete a comment, just log in and view the post's comments. There you will have the option to edit or delete them.

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat href="http://ocolfalticeni.ro/wp-login.php?redirect_to=http%3A%2F%2Focolfalticeni.ro%2Fhello-world%2F"> pentru a posta un comentariu.

Arhivă

> <
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec